In conditiile cresterii accelerate a ritmului constructiilor din Bucuresti, se impune implementarea unor concepte precum „smart growth” – dezvoltare inteligenta sau „urban renewal”/reinoire urbana. Din cauza dezvoltarii haotice a orasului consecintele sunt foarte grave si nu tin doar de nivelul foarte scazut al calitatii vietii, ci implica si pierderi financiare.
Capitala Romaniei se confrunta cu o situatie critica in ceea ce priveste dezvoltarea. Datorita cresterii numarului populatiei si a veniturilor acesteia exista o cerere foarte mare pentru locuinte noi, dar si pentru centre de afaceri si spatii comerciale, insa cresterea ritmului constructiilor fara o strategie coerenta afecteaza atat calitatea vietii bucurestenilor cat si intregul mediu de afaceri, ducand la pierderi considerabile. Orasul Palermo s-a confruntat cu o criza cauzata de dezvoltarea accelerata a pietei imobiliare, cunoscuta si sub numele de „sack of Palermo”: - Incepand cu 1950, populatia orasului a crescut semnificativ, cauza fiind urbanizarea Siciliei dupa al doilea Razboi Mondial: astfel, daca in 1951 populatia orasului era de 503.000 de locuitori, in 1981 a ajuns la 709.000. - Cresterea populatiei a condus la un boom al constructiilor, care insa nu a avut in spate o strategie pe termen lung. - Dezvoltarea imobiliara agresiva si lipsita de strategie a avut consecinte grave: distrugerea centurii verzi a orasului precum si a cladirilor istorice care confereau gratia arhitectonica a urbei, in detrimentul blocurilor de apartamente fara personalitate. - Constructorii au daramat numeroase cladiri in stil „Art Deco” si au asfaltat parcurile orasului. Una dintre cele mai mari pierderi a fost cladirea proiectata de faimosul arhitect sicilian Ernesto Basile, care a fost daramata chiar in noaptea dinaintea promulgarii legii care proteja constructiile istorice. Practic, Bucurestiul se confrunta cu probleme similare celor intamplate in Palermo, precum disparitia centurii verzi si a spatiilor verzi din interiorul orasului, diminuarea considerabila a calitatii vietii si pierderi financiare din cauza traficului si a vitezei medii scazute de deplasare. Concluziile unui studiu recent efectuat de catre Asociatia Salvati Bucurestiul arata ca: - Din 1989, Capitala a pierdut aproximativ 1.970 de hectare de spatiu verde, Bucurestiul avand acum 7 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 50 mp pe cap de locuitor.
Spune-ti parerea!