Cand ne gandim la ce inseamnã o casã, unele lucruri sunt considerate dintru inceput de la sine inþelese. Camerele trebuie sã aibã pereþi, o podea ºi un plafon. Clãdirea trebuie sã fie de o formã mai mult sau mai puþin regulatã, cu forme clare ºi unghiuri drepte. ªi trebuie, bineinþeles, sã fie proiectatã de un arhitect. Sau nu-i aºa?
Una dintre direcþiile arhitecturii contemporane urmãreºte contrazicerea sistematicã a tuturor presupunerilor obiºnuite despre ce este o clãdire. Abandonarea cutiilor rectangulare in favoarea formelor rotunjite, organice: volumele nu mai rezultã din intersecþia poliedrelor simple, ci din unirea unor corpuri aducand mai degrabã cu celule vãzute la microscop. Interioare ca intr-un film expresionist, in care culoarele devin tuburi, iar camerele, sfere sau ovoide deformate. Planele nu se mai intersecteazã, ci curg unul intr-altul; totul pare gandit pentru fiinþe puþin constranse de legea gravitaþiei, incat susul ºi josul devin noþiuni relative. ªi acesta este doar inceputul. In arhitectura bloburilor, cum este numit acest curent, volumele sunt generate nu de imaginatia arhitecþilor, ci de programe dedicate, ai cãror parametri sunt introduºi de factorul uman. Forme prea complexe pentru a putea fi puse pe hartie devin astfel posibil de proiectat ºi, intr-un final, de pus in operã. Cuvantul "blob", deºi aminteºte de filmele S.F. ale anilor ’50, este un termen ce þine de era computerului, fiind acronimul pentru Binary Large OBject, ºi software-ul bazat pe acest concept informatic a stat la baza multor dezvoltãri noi in design ºi arhitecturã. Numele a prins, insã, ºi a ajuns sã fie aplicat ca un termen-umbrelã pentru orice design bazat pe forme organice, indiferent dacã a fost generat de calculator sau nu. Muzeele lui Frank Gehry nu sunt, tehnic vorbind, proiectate de programe de computer, insã au fost deseori categorisite drept "blobs". In termeni pur formali, predecesorii curentului "blobitecturii" incep incã de la Gaudi ºi arhitectura lui organicã, insã doar computerul a fãcut posibilã dezvoltarea deplinã a acestei direcþii in design. Fundamentele ingineriei structurale a bloburilor au fost puse in urmã cu peste 40 de ani de cãtre Buckminster Fuller cu ale lui sfere geodezice, astfel incat proiectele de acest fel sunt realizabile, chiar dacã de multe ori la un cost prohibitiv. ªi intr-adevãr, designurile de clãdiri-blob realizate in practicã au fost intotdeauna investiþii de mare amploare, finanþate de guverne, pentru a gãzdui muzee, pavilioane sau biblioteci. Influenþe din arhitectura bloburilor apar ºi in designul interior, un cunoscut exemplu romanesc fiind exceptionala amenajare a clubului Embryo de cãtre echipa Square One.
Spune-ti parerea!