Blobitectura

In arhitectura bloburilor, cum este numit acest curent, volumele sunt generate nu de imaginatia arhitec�ilor, ci de programe dedicate, ai c�ror parametri sunt introdu�i de factorul uman. Forme prea complexe pentru a putea fi puse pe hartie devin astfel posibil de proiectat �i, intr-un final, de pus in oper�.

Cuvantul "blob", de�i aminte�te de filmele S.F. ale anilor ’50, este un termen ce �ine de era computerului, fiind acronimul pentru Binary Large OBject, �i software-ul bazat pe acest concept informatic a stat la baza multor dezvolt�ri noi in design �i arhitectur�. Numele a prins, ins�, �i a ajuns s� fie aplicat ca un termen-umbrel� pentru orice design bazat pe forme organice, indiferent dac� a fost generat de calculator sau nu. Muzeele lui Frank Gehry nu sunt, tehnic vorbind, proiectate de programe de computer, ins� au fost deseori categorisite drept "blobs".

In termeni pur formali, predecesorii curentului "blobitecturii" incep inc� de la Gaudi �i arhitectura lui organic�, ins� doar computerul a f�cut posibil� dezvoltarea deplin� a acestei direc�ii in design.

Fundamentele ingineriei structurale a bloburilor au fost puse in urm� cu peste 40 de ani de c�tre Buckminster Fuller cu ale lui sfere geodezice, astfel incat proiectele de acest fel sunt realizabile, chiar dac� de multe ori la un cost prohibitiv. �i intr-adev�r, designurile de cl�diri-blob realizate in practic� au fost intotdeauna investi�ii de mare amploare, finan�ate de guverne, pentru a g�zdui muzee, pavilioane sau biblioteci. Influen�e din arhitectura bloburilor apar �i in designul interior, un cunoscut exemplu romanesc fiind exceptionala amenajare a clubului Embryo de c�tre echipa Square One.

Ins� nu este totul perfect in Utopia: cl�dirile trebuie, inc�, s� lupte cu gravita�ia, materialele de construc�ie se fac in profile ortogonale, prim�riile sunt conservatoare in acordarea de permise de construire, iar munca de construc�ie este f�cut�, in continuare, de oameni, nu de robo�i. Bloburile sunt, deocamdat�, ineficiente, scumpe �i complicat de construit. Ceea ce inseamn� c�, cel pu�in in viitorul apropiat, va fi dificil pentru designul bazat pe bloburi s� p�r�seasc� ecranul calculatorului �i �colile de arhitectur� �i s� intre in lumea real� a construc�iilor de zi cu zi.

Un articol de Mihai Preotu