Piata Reina Sofia din Madrid - la granita dintre vechi si nou

Piata Reina Sofia din Madrid - la granita dintre vechi si nou

Piata Reina Sofia, aflata in Madrid, in tesutul dens al orasului, constituie un important centru istoric, primele datari situandu-se in anul 1566, odata cu dorinta lui Philip al II-lea de a muta toate centrele de spital, intr-o singura zona din Madrid.

Amplasare, relatia cu orasul

Piata Reina Sofia, aflata in Madrid, in tesutul dens al orasului, constituie un important centru istoric, primele datari situandu-se in anul 1566, odata cu dorinta lui Philip al II-lea de a muta toate centrele de spital, intr-o singura zona din Madrid. Drept rezultat, multe spitale au fost create in jurul «Calle Santa Isabel». Extensia muzeului a fost inaugurata la 10 septembrie 1992 si este inchinata Reginei Sofia a Spaniei.

Context

Primele demersuri privind construirea muzeului au fost facute inca din 1788, dupa proiectul lui Francesco Sabatini, urmand a primi functiunea de spital. Incepand de atunci, mai multe modificari si aditii au avut loc, pana in momentul in care spitalul a fost inchis in 1965. In 1977, cladirea a fost declarata monument national, datorita valorilor sale istorice si artistice, urmand ca, trei ani mai tarziu, sa inceapa restaurarile pentru ceea ce avea sa devina muzeu. Acesta intruneste operele de arta a doi dintre cei mai renumiti creatori, considerati adevarati maestri ai secolului XX, Picasso si Dali. Necesitatea interventiei contemporane a aparut din dorinta de a extinde colectiile vechiului muzeu si de a accesa arta contemporana sub variile sale manifestari. Astfel, Jean Nouvel a urmarit sa asigure dominanta cladirii, reprezentand decat o “interventie naturala si gratioasa”. Noul ansamblu urmareste, totodata, sa se integreze in mediul inconjurator si, creand o piata publica, se formeaza un spatiu in interiorul orasului, dar destinat acestuia.

Forma si compozitie

Aflandu-se langa un nod de circulatie, accesele in piata nu sunt ierarhizate. Pozitionarea pietei ofera mai multe perspective, felul in care dimensiunile pietei, largimea, inaltimea ei influenteaza monumentele depinzand numai de pozitia observatorului si de directia privirii sale. Cladirile participante, realizate in stil baroc, confera monumentalitate spatiului urban prin raportul dintre plin si gol si prin decupajul liniar precis al cadrului pietei catre cer, acestea fiind de dimensiuni reduse.

Totodata, scara umana se pastreaza prin numarul mic de registre al cladirilor. Unitatea pietei se defineste prin modul de tratare al fatadelor, iar ostentatia expresionista a unui unghi de privire este acompaniata de ritmurile fronturilor repetabile. Lifturile atasate pe exteriorul muzeului vechi au casele realizate din sticla, pentru a permite, prin transparenta, observarea cladirii vechi, astfel realizandu-se o relatie de uniune intre "vechi" si "nou". In acelasi timp, fiind mai inalte decat cladirea, acestea, alaturi de cele doua monumente din interiorul pietei ce imobilizeaza compozitia, marcheaza un ax vertical, urmarit tocmai pentru ca piata sa nu para statica si sa capete un caracter dinamic. De asemenea, la dinamismul pietei contribuie si braiele de separatie ale cladirilor.

Vizionare placuta


Kudika
5 Iulie 2010
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri