Comunicare prin arhitectura

Estetica informationala admite ca orice expresie artistica este un fenomen de comunicare. Ea considera opera de arta ca fiind un mesaj luat dintr-un ansamblu socio-cultural si transmis prin intermediul unui canal, un sistem de senzatii, existent intre un individ, artistul emitator si un individ receptor.
Arhitectura constituie un mijloc de comunicare atat prin influentele exercitate de mediul construit asupra utilizatorilor cat si prin puterea detinuta datorita virtualei influentari a relatiei omului cu mediul inconjurator. Arhitectura este si un mediu de comunicare in masa, influentele exercitate de arhitectura vizand toate modificarile intervenite in comportamentul, gandirea si trairile receptorilor in timpul si dupa actul perceperii, in masura in care aceste modificari rezulta din contactul mediatic respectiv.
Arhitectura constituie prezenta simbolica cea mai puternica si cea mai durabila in cadrul mediului nostru de viata. Pe langa faptul ca arhitectura reprezinta elementul de utilitate cotidiana elementara, asigurand functiuni precum locuirea, odihna, munca, etc., efectele arhitecturale sunt omniprezente, fara ca omul sa poata in general opera o selectie in acest sens, respectiv el nu poate hotara caror influente arhitecturale sa se expuna si carora nu.
Arhitectura este o prezenta constanta din cel putin doua puncte de vedere. Ea influenteaza direct, facilitand prin masa ei construita anumite actiuni ale oamenilor si impiedicandu-le sau limitandu-le pe altele; ea joaca asadar un factor moderator pentru mobilitatea persoanelor si contactul lor social in mod direct. Insa, arhitectura actioneaza si indirect, definind un spatiu social in cadrul caruia inter-relatiile umane si raportarea indivizilor la mediu dobandesc o semnificatie.
Mesajele mijlocite de arhitectura pot, in cazul in care sunt eficiente, sa consolideze atitudini ale privitorului, dar de regula nu pot antrena o modificare radicala de natura atitudinala la nivelul privitorului. Arhitectura poate, in calitatea sa de mediu de comunicare, sa mijloceasca emotionalitatea accentuata iar influenta arhitecturala va purta in consecinta aceasta marca a emotionalitatii.