Viitorul centrelor urbane

In anul 2008, MAD a invitat 11 arhitecti tineri de renume international pentru realizarea unui experiment urban si anume proiectul ce priveste zona Huaxi a orasului Guiyang, din sud-vestul Chinei. Printre arhitectii invitati s-au numarat: Atelier Manferdini (SUA), BIG (Danemarca), Dieguez Fridman (Argentina), EMERGENT / Tom Wiscombe (SUA), HouLiang Architecture (China), JDS (Danemarca / Belgia), MAD (China), Mass Studies (Coreea), Rojkind Arquitectos (Mexic), Serie (Marea Britanie/India), Sou Fujimoto Architects (Japonia).
In ultimii 15 ani, in zonele urbane ale Chinei s-au realizat aproximativ 10 miliarde de metri patrati de constructii, iar in urmatorii 20 de ani se preconizeaza a fi construite intre 200 si 400 de orase noi. Pana in momentul de fata, rezultatul acestei urbanizari coplesitoare a fost definit printr-o copiere masiva, rapida si de o calitate precara. Spatiul urban a devenit lipsit de sens, de spirit si ingramadit.
Intrebarile organizatorilor au fost urmatoarele. Vor continua sa copieze modelul occidental al zgarie-norilor, creat de-a lungul unui secol de civilizatie industriala? Orasele model vor fi in continuare Manhattan si Chicago chiar si dupa o experienta de 15 ani de constructie urbana in China? Exista vreun viitor alternativ pentru orase ce sa provina din conditiile sociale actuale si locale, in care noile tehnologii sa lase in urma epoca industrializarii? Bazandu-se pe abordarea de factura orientala a naturii, acest experiment urban colectiv isi propune sa cerceteze posibilitatile utilizarii noilor tehnologii si idei globale cu scopul de a reface legatura dintre lumea naturala si cea artificiala creata de om.
Huaxi este renumit pe de o parte datorita peisajului spectaculos iar pe de alta parte prin intermediul unui creuzet de minoritati culturale ce au lasat o puternica amprenta asupra istoriei locului. Viitorul sau este definit de catre autoritatile locale drept ca un nou centru financiar, cultural si turistic. MAD a adunat o serie de arhitecti tineri in vara anului 2008 pentru un workshop de trei zile cu scopul de a crea o viziune urbana experimentala asupra acestei zone.

Fiecare arhitect a contribuit printr-o viziune unica asupra unei singure componente a proiectului general, bazata pe propria lor perceptie si interpretare a elementelor naturale si culturale locale. Rezultatul a fost o serie de cladiri organice individuale, ce se dezvolta din mediul inconjurator, conlucrand pentru a obtine o imbinare de diferite activitati urbane.