In mod general, modernismul e considerat antitetic naturii, lumea naturala si diferentele regionale fiind ocupate de un raspuns purist si universal fata de tehnologie si socialism.
Opera lui Le Corbusier a fost profunda, contradictorie si insufletitoare. Aspectele intuitive, mitologizante si poetice ale operei sale, cele care se adresau relatiei omului cu natura, au fost devalorizate si ignorate prin eforturile ulterioare de a face din diversitatea creativa a Modernismului, o arhitectura omogena, care a evoluat in ceea ce se numeste Stilul International. Abia in zilele noastre, complexitatea operei sale, multitudinea surselor si inspiratia provenita din natura, a fost recunoscuta si influenta asupra unei noi generatii de arhitecti, simtita.
Opera arhitectului finlandez, Alvar Aalto (1898-1976), constituie produsul unui punct de vedere personal si unic asupra relatiei dintre om, tehnologie si natura.
Aalto, desi a fost din punct de vedere intelectual un modernist, si-a gasit inspiratia, pentru proiectarea cladirilor sale, in locul unde s-a nascut, a fost crescut si a muncit. Acest simt al atasarii de un singur climat, cultura si economie, constituie un aspect esential al modului de gandire "verde" in arhitectura de azi.
Frank Lloyd Wright
Este semnificativ faptul ca atunci cand sunt descrise cladirile lui Wright, ele sunt insufletite. Astfel, acestea "imbratiseaza peisajul", "solicita" atentia si "seduc" simturile. Acest simt pentru antropomorfic a constituit o sursa de inspiratie pentru generatia imediat urmatoare, dezvoltandu-se mai apoi in arhitectura bioclimatica de azi.
Un articol de Reka Rozsnyai