In conditiile cresterii accelerate a ritmului constructiilor din Bucuresti, se impune implementarea unor concepte precum „smart growth” – dezvoltare inteligenta sau „urban renewal”/reinoire urbana. Din cauza dezvoltarii haotice a orasului consecintele sunt foarte grave si nu tin doar de nivelul foarte scazut al calitatii vietii, ci implica si pierderi financiare. 
Capitala Romaniei se confrunta cu o situatie critica in ceea ce priveste dezvoltarea. Datorita cresterii numarului populatiei si a veniturilor acesteia exista o cerere foarte mare pentru locuinte noi, dar si pentru centre de afaceri si spatii comerciale, insa cresterea ritmului constructiilor fara o strategie coerenta afecteaza atat calitatea vietii bucurestenilor cat si intregul mediu de afaceri, ducand la pierderi considerabile. 
Orasul Palermo s-a confruntat cu o criza cauzata de dezvoltarea accelerata a pietei imobiliare, cunoscuta si sub numele de „sack of Palermo”:
- Incepand cu 1950, populatia orasului a crescut semnificativ, cauza fiind urbanizarea Siciliei dupa al doilea Razboi Mondial: astfel, daca in 1951 populatia orasului era de 503.000 de locuitori, in 1981 a ajuns la 709.000.
- Cresterea populatiei a condus la un boom al constructiilor, care insa nu a avut in spate o strategie pe termen lung.
- Dezvoltarea imobiliara agresiva si lipsita de strategie a avut consecinte grave: distrugerea centurii verzi a orasului precum si a cladirilor istorice care confereau gratia arhitectonica a urbei, in detrimentul blocurilor de apartamente fara personalitate. 
- Constructorii au daramat numeroase cladiri in stil „Art Deco” si au asfaltat parcurile orasului. Una dintre cele mai mari pierderi a fost cladirea proiectata de faimosul arhitect sicilian Ernesto Basile, care a fost daramata chiar in noaptea dinaintea promulgarii legii care proteja constructiile istorice.
Practic, Bucurestiul se confrunta cu probleme similare celor intamplate in Palermo, precum disparitia centurii verzi si a spatiilor verzi din interiorul orasului, diminuarea considerabila a calitatii vietii si pierderi financiare din cauza traficului si a vitezei medii scazute de deplasare. Concluziile unui studiu recent efectuat de catre Asociatia Salvati Bucurestiul arata ca:
- Din 1989, Capitala a pierdut aproximativ 1.970 de hectare de spatiu verde, Bucurestiul avand acum 7 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 50 mp pe cap de locuitor.
- Din 1990 au disparut 45 de baze sportive. 
- Numarul persoanelor care sufera de boli pulmonare (bronsita, astm, angina pectorala etc) sau cardiace (infarct miocardic acut sau cardiopatie ischemica) a crescut ingrijoarator – spre exemplu daca in 1995, 700 de locuitori din 100.000 sufereau de cardiopatie ischemica, in 2006 numarul acestora a ajuns la 1.450. 
- Poluarea sonora depaseste frecvent pe arterele principale cu 20-30dB nivelul admisibil de 70dB. 
- Viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului, la o ora de varf a fost de 2km/ora in 2007. 
- Pierderile cauzate de problemele de trafic nu sunt doar de ordin financiar (Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii estimeaza pierderi anuale de 180 de milioane de Euro) ci, mult mai grav, au fost si persoane care si-au pierdut viata (timpul mediu in care o ambulanta a ajuns la cazurile de urgenta a fost de 35 de minute in 2006, an in care au murit 2.313 persoane in intervalul de timp de la primirea apelului pana la sosirea ambulantei).
Solutiile pentru situatia cu care se confrunta Bucurestiul sunt adaptarea si implementarea unor concepte occidentale. Conceptul „smart growth” presupune o dezvoltare in acord cu mediul inconjurator, viabila economic, orientata catre nevoile comunitatii si durabila. Reinoirea urbana – „urban renewal” se refera la procesul de dezvoltare a zonelor deteriorate din cadrul unui oras, prin demolarea constructiilor intr-o stare avansata de degradare sau a fabricilor si redezvoltarea in zone mixte sau rezidentiale pentru populatia cu venituri medii. 
La nivel international, atat dezvoltatorii cat si autoritatile care au in vedere dezvoltarea inteligenta, pun un accent puternic pe constructiile ecologice, asa numitele „green buildings”.
Conceptul de cladire ecologica presupune cresterea eficientei cu care cladirile folosesc resursele – energie, apa si materiale- reducand impactul constructiei asupra santatii oamenilor si asupra mediului inconjurator.
La cea mai recenta editie a MIPIM Awards, juriul a infiintat o noua categorie, „Green Buildings & Special Jury Award”, proiectul premiat din acest an fiind Crane Track-Kraanspoor dezvoltat de ING Real Estate.
Amplasat pe malul raului IJ in Amsterdam, Kraanspoor a debutat in 1952, ca o platforma de beton. A fost salvat de la demolare in 1997 de arhitectul Trude Hooykaas, care a identificat potentialul pentru dezvoltare al structurii si a proiectat o cladire de birouri de 3 etaje, din sticla, care se intinde pe 12.500m² . Cladirea da impresia ca pluteste deasupra vechii baze de beton. Climatul interior al cladirii este reglementat de o fatada dubla cu obloane mobile si panouri solare, iar ventilatia provine de la fantele plasate in podea si de la sistemul mecanic de extractie care functioneaza la parametri scazuti de energie. Vara, climatul din cladirea Kranspoor este racorit de apa din raul care curge dedesubt, iar in lunile reci, apa relativ calda din IJ este utilizata pentru preincalzirea sistemului de incalzire centrala. Datorita amplasamentului sau pe malul apei, platforma de beton atrasese o mare varietate de specii de pasari. Pentru a mentine acest echilibru cu fauna, au fost create adaposturi speciale sub noua cladire, pentru pasarile salbatice.
Tot la aceasta editie a MIPIM, oamenii de afaceri din domeniu din tari precum Marea Britanie, SUA, Japonia, Italia sau Germania s-au pus de acord pentru un standard comun global in materie de cladiri ecologice. In prezent, fiecare tara are propriile legi in aceasta privinta, insa majoritatea fac eforturi pentru intelegerea importantei critice a aspectelor ecologice.
Israelul a implementat standardul pentru cladirile cu impact redus asupra mediului inconjurator, standard care este bazat pe doua tipuri de punctaje: 55 – certificat si 75 – excelent. Acest standard, coroborat cu alte 2 norme privind energia si produsele durabile alcatuiesc sistemul de evaluare ecologica a cladirilor. Totodata sistemul american LEED (Leadership in Energy & Environmental Design) a fost implementat in constructia unor cladiri, una dintre ele fiind Centru de Dezvoltare Intel din Haifa.
SUA prin Consiliul Ecologic au implementat sistemul LEED (Leadership in Energy & Environmental Design) care este un reper in design-ul, constructia si operarea cladirilor eficiente.
In Marea Britanie Asociatia pentru Cladiri Ecologice promoveaza dezvoltarea durabila inca din 1989, iar legislatia in constructii impune niste conditii severe pentru a proteja mediul inconjurator.
Germania s-a remarcat cu dezvoltari precum Solarisiedlung sau Vauban din Freiburg care folosesc energia solara pentru incalzirea locuintelor, in timp ce noua cladire Reichstag din Berlin isi produce singura propria energie necesara functionarii. 
Informatii oferite de Coldwell Banker Commercial Romania