In ultima perioada se constata o crestere tot mai semnificativa a procentului de constructii ecologice. Aceasta ramura a arhitecturii este extrem de complexa iar pentru cei ce isi doresc sa beneficieze de o locuinta ce respecta mediul inconjurator am pregatit o serie de sfaturi.
Dupa cum ati observat probabil, in urma cu ceva timp am inceput o serie de articole ce trateaza problema constructiilor ecologice si anume, care sunt elementele cele mai importante ce intervin in proiectarea unor astfel de cladiri. Astfel, in articole precedente am tratat pe de o parte problema importantei materialelor de constructie, iar pe de alta parte forma, structura si anvelopanta unei cladiri ce se doreste a fi construita respectand natura. A venit acum randul sa avem in vedere amplasarea ideala pentru ca o cladire sa fie cu adevarat ecologica.
De regula, proiectarea unei constructii porneste de la un anume sit, incercandu-se utilizarea la maximum a resurselor oferite de acesta in ceea ce priveste orientarea, vecinatatile, circulatiile sau vanturile dominante. Insa, pentru reusita unui proiect ecologic, premizele sunt altele. In primul rand, se inventariaza toate siturile disponibile si se intocmeste o fisa cu avantajele si dezavantajele oferite de fiecare, luandu-se in considerare mai ales cele care ar putea fi reutilizate, iar in lipsa acestora, se selecteaza zonele in care pericolul distrugerii mediului este cat mai mic in situatia aparitiei unui santier.
Urmatorul pas este incercarea de armonizare intre cladire si sit din doua puncte de vedere ale mediului: fizic si estetic. Elemetele fizice ale mediului includ amenajarea sitului, forma cladirii, materialele folosite la exteriorul cladirii si la amenajarea sitului. Impreuna, toti acesti factori creeaza un microclimat. Astfel, se ajunge la prima contradictie in conceperea microclimatului, si anume, pozitionarea cladirii astfel incat o ventilare optima pe timp de vara inseamna pierderi de caldura iarna. Alt conflict major este oferit de amplasarea vegetatiei, care reduce viteza vantului dar in acelasi timp reduce si aportul de energie solara si lumina, acest lucru putand fi totusi controlat intr-o oarecare masura prin soiurile folosite (se ia in considerare perioada de infrunzire). Vegetatia joaca un rol foarte important in amplasarea unei constructii deoarece, prin prezenta ei aceasta contribuie la reducerea poluantilor din natura si influenteaza pozitiv starea de sanatate fizica si psihica a ocupantilor.
Forma cladirii influenteaza in mod deosebit aportul de energie termica solara, iluminarea naturala, viteza si traseul curentilor de aer, oferind astfel un control primar asupra pierderilor energetice si a ventilatiei. Zgomotul este de asemenea atenuat prin amplasarea judicioasa a cladirilor si vegetatiei inconjuratoare, protectia oferita reciproc fiind cea mai eficienta solutie.
Calitatea aerului poate fi imbunatatita prin circulatia activata de vant si prin filtrarea poluantilor cu ajutorul vegetatiei. Prin fotosinteza plantele produc oxigen absorbind dioxidul de carbon, frunzele asigurand si pastraraea umiditatii. Astfel, aerul din zonele cu plantatii dense poate sa asigure conditiile necesare ventilatiei naturale a unei cladiri.