Conferinta: Constientizarea la timp in arhitectura

Materiale, tehnici, procese, obiect, conexiuni, context, oameni, mister, energie. Acestea au fost doar cateva dintre temele abordate de catre cei trei profesori ai Oslo School of Architecture and Design (AHO) in cadrul conferintei care a avut loc joi, 6 noiembrie 2008, in sala Horia Bernea a Muzeului Taranului Roman.
Lisbeth Funck (Suedia), Per Olaf Fjeld (Norvegia), Rolf Gerstlauer (Elvetia) au vorbit unui public numeros, invitat sa urmareasca prezentarile lor. Cei peste 150 de studenti, profesori si specialisti in arhitectura au putut urmari timp de aproape cinci ore, trei prezentari pline de idei inovatoare si aspecte constatate de specialisti in diferite locatii din lume. Una dintre principalele lor preocupari este dezvoltarea si sustinerea unor proiecte arhitecturale care sa nu intre in conflict cu natura, dimpotriva, sa ajute la protejarea si potentarea ei.
Conferinta a fost deschisa de Prof. Dr. Arh. Ana Maria Zahariade. Domnia sa a moderat discutiile din cadrul acestui eveniment pe parcursul intregii conferinte.
Prima prezentare din cadrul conferintei a apartinut lui Lisbeth Funck (foto) si a avut ca teme principale fiinta umana si dezvoltarea durabila in arhitectura. In introducerea sa a subliniat faptul ca omenirea se afla intr-o perioada de schimbari radicale datorate in mare parte populatiei in crestere care consuma mai multe resurse decat are la dispozitie planeta. Putem sa ne schimbam modul in care traim? Lisbeth Funck incearca sa raspunda la aceasta intrebare facand analogii la cultura japoneza. Resedinta Katsura realizata la inceputul secolului al XVII-lea in timpul Dinastiei Edo de printul Toshhihito impreuna cu maestrul ceaiului si arhitectul de gradini Kobori Enshu, este un exemplu foarte bun de arhitectura creata in armonie cu natura inconjuratoare. Japonia este locul in care ahitectura conlucreaza in mod fericit cu natura. Venind cu exemple din poezie, arhitectura si grafica, Lisbeth prezinta intelesurile termenului japonez "MA", care reprezinta a priori spatiul dintre doua elemente, note, masuri, puncte. Conceptul este foarte important in arhitectura japoneza - cladirea in sine unifica tot spatiul interior, iar atentia nu ar trebui sa fie pe structura, forma, ci pe spatiul continut, cel ocupat de oameni, spatiul dintre spatii.
Per Olaf Fjeld (foto), presedinte al European Association for Architectural Education, a sustinut cea de a doua prezentare a conferintei. El a abordat subiecte legate de folosirea eficienta a materialelor, precum si teme legate de tehnici si procese de constructie moderne. In prezent, orice idee poate deveni realitate in arhitectura. Combinatia de polimeri sintetici si proiectarea pe computer face ca orice forma sa devina posibil de realizat. Pericolul este insa acela ca obiectul de arhitectura sa devina impersonal, forma conducand astfel continutul. Arhitectura ar trebui sa fie perceputa mai degraba ca un camp activ de energie decat ca o inlantuire de spatii izolate, activate de o compozitie formala. Arhitectura devine o matrice care transforma, modeleaza, mediaza conexiunile intre spatiu si utilizatorul acestuia.
Obiectul de arhitectura si contextul acestuia, conexiunile intre spatiul construit si mediul inconjurator au fost principalele subiecte ale prezentarii lui Rolf Gerstlauer (foto). Arhitectul elvetian a fost inspirat de impactul pe care trei mari orase ale lumii l-a avut asupra sa: Tokio, New York si Beijing. Un mix intre schite, fotografie si materiale filmate ne-au purtat pentru 45 de minute prin cele trei mari metropole: New York ca oras depasit, incapabil sa tina pasul cu inovatia, dar oferind un context familiar, neschimbat; Tokyo cu infrastructura sa riguroasa, artificiala, lipsita de perspectiva dar functionala si Beijing, organic si poetic, un sistem autogenerativ avand ca si catalizator oamenii.
"ARCHITECTURE AS AWARENESS IN TIME" (Constientizarea la timp in arhitectura) a fost un eveniment organizat de VELUX. Compania s-a implicat activ in editia 2008 a Bienalei de Arhitectura Bucuresti. Pe langa invitatia lansata celor trei arhitecti din Oslo, VELUX si-a facut simtita prezenta la bienala si cu alte doua proiecte: expozitia B3 LIGHT MACHINES si instalatia interactiva DAYLIGHT LABORATORY.
La incheierea conferintei de la Muzeul Taranului Roman, doamna Prof. Dr. Arh. Ana Maria Zahariade (foto), laureata a premiului Herder in anul 2003, a declarat: "Pentru mine a fost o placere sa fiu implicata in acest eveniment. Gasesc ca aceasta initiativa a companiei VELUX este foarte laudabila si profitabila pentru profesionistii romani".
Pe langa conferinte de arhitectura si concursuri pentru studentii arhitecti, VELUX, in asociere cu alte companii, creeaza tipologii de locuinte pasive. Soltag - pentru tarile nordice si Atika - pentru cele mediteraneene au fost deja realizate, in prezent noua viziune pentru viitor fiind "Model Home 2020".